AWARE * ABLE * ALIGNED
AWARE * ABLE * ALIGNED
Când am început Master Mind-ul mă gândeam că m-am înhămat la ceva ce deja depăşisem. Cu cât am evoluat în capitolele din cartea lui Inge Rock, mi-am dat seama că nu era aşa. Acum la sfârşit am realizat că etapa din viaţa mea pe care o credeam depăşită, nu este decât la început. Nu vă pot promite că veţi avea toate soluţiile la sfarşitul cursului, dar vă asigur că veţi pune bazele unui nou început, ale unui nou mod de a trăi viaţa, unul mai frumos. Iar Selena, cu energia ei care vibrează chiar în spaţiul virtual, este persoana cea mai indicată să vă îndrume.
Ceea ce am apreciat în mod deosebit la acest curs este cadrul temporal pe care îl oferă evoluţiei personale: timp de 9 săptămâni, de la o întâlnire online la alta, eşti programat să parcurgi exerciţiile şi să-ţi pui întrebări la care poate nu găseşti răspunsul imediat, însă beneficiezi de sprijinul necondiţionat al colegilor de curs şi al Selenei.
Mintea noastra este construită după un calapod în mare parte format cu ajutorul celor din jur, părinţi, educatori, dar şi prin gândirea proprie.Atunci când vrei să schimbi ceva, întâi simţi că trebuie în cazul meu un rol important l-a avut exerciţiul cu nivelele conştientizării:cât de sus sau cât de jos mă aflu. Noutatea pe care o aduce cartea este dată de exerciţiile de la fiecare capitol. Am reţinut că trăiesc emoţia,nu sunt emoţia. Recomand multora dintre dintre noi să parcurgă un asemena curs.
De-a lungul cursului de Master Mind Selena nu a încetat să mă uimească prin atitudinea ei reconfortantă, energizantă şi motivantă. Fie că sunteţi în căutarea inspiraţiei sau că vă găsiţi într-un moment dificil al vieţii, ori aveţi nevoie de o“înghionteală” sau doriţi pur şi simplu să intraţi în contact cu idei noi, acest curs Master Mind « Devii ceea ce gândeşti » este locul ideal de unde să luaţi startul.
Throughout the Master Mind Selena never ceased to surprise me with her engaging refreshing and motivatiting attitude. Whether you are looking for inspiration or you find yourself in a rut and you need a push or you simply want to listen to some new refreshing ideas, following the master mind ‘you become what you think” is the place to start.
Întâmplările, nestrăine probabil majorităţii dintre noi, emigranţii, mă fac acum să zâmbesc însă, când am trăit pe pielea mea o parte dintre ele, nu a fost deloc amuzant. Detaliile sunt savuroase şi surprind excelent flexibilitatea şi farmecul limbii române.
Mă regăsesc în descrierea ta. Nu e uşor să-ţi iei o responsabilitate atât de mare pe umeri, să pleci. Să sacrifici totul, de la copil la soţ, să realizezi în fiecare zi că eşti singur într-o lume care nu e a ta, cu frică de întrebarea copilului tău: ”Mami, de ce m-ai lăsat singură atunci când aveam mai mare nevoie de tine?
De savurat la o cafenea, acasă, sau în avionul care te duce la un „acasă”, cartea Selenei se adresează sufletelor noastre de români înstrăinaţi, e plină de emoţii, dar şi de multă voie bună; e ca un film făcut din poveşti de viaţă în care mulţi ne regăsim.
Mă simt onorată că am cunoscut-o pe Selena ca profesor şi colaborator în urmă cu 3 ani şi de faptul că am avut privilegiul să citesc această carte şi să mă regăsesc în ea. Cred că se potriveşte de minune cu proverbul „Simte-te ca acasă, dar nu uita unde eşti”.
În esenţă om de litere, Selena Luminiţa Ardelean îşi dezvăluie neînfricat adâncimile mărinimosului suflet, făcându-ne pe toţi parte dintr-o experienţă fără seamăn, în acelaşi timp pur personală şi universal valabilă, printr-o scriere care te prinde, te vrăjeşte şi te lasă tânjind la mai mult. Cuvintele curg, unele după altele, când sprinţare şi repezi precum undele unui pârâiaş de munte, când leneşe ca Dunărea în Deltă, când învolburate ca valurile mării în furtună, transmiţând emoţii, declanşând gânduri, descătuşând idei, într-o călătorie revelatoare de adevăruri despre om şi oameni. Merităm să ne facem darul de a parcurge această lectură de suflet!
Iată o carte care trebuie citită obligatoriu de către orice român care locuieşte într-o ţară străină sau care se gândeşte să emigreze. Şi nu numai. Ne regăsim cu toţii în aceste file dulci-amărui, vesele şi triste, poate tragico-comice, fie că locuim în Belgia, în România sau în oricare alt colţ al lumii. Să citim, să râdem puţin, să ne scărpinăm după ureche şi să cugetăm.
O carte scrisă cu suflet. Cu sufletul la gură.
Cu mult râs şi plâns, „Viaţa în belj” reuşeşte să arate că drumurile emigrantului nu sunt tocmai poleite cu aur. Iar câinii nu aleargă cu covrigi sau gofre în coadă. Traiul departe de casă, de familiar, se construieşte‚ cărămidă cu cărămidă. Sistemul, mentalitatea pot fi diferite, dar esenţa umană e aceeaşi: zbatere, speranţă, dor, iubire. Dacă vrei, poți prinde rădăcini oriunde în lumea asta mică, mare şi rotundă.
Am cunoscut-o pe Selena chiar de la începuturi – din anul sosirii ei în Belgia. Cam după doi ani, paşii ne-au purtat în Franţa, unde suntem şi astăzi. Ne regăsim, într-o oarecare măsură, şi noi, în filele Selenei, care a avut curajul să ne spună povestea ei, şi-i mulţumim pentru dăruire şi pentru dragostea de viaţă pe care ne-o transmite, pentru forţa pozitivă cu care ne inspiră să ne căutăm şi să ne găsim pe noi înşine, noi, cei care suntem, cu adevărat, departe de acasă.
Mă bucur că experienţa emigrării mele nu m-a adus atât de aproape de disperare. Înclin să cred că societatea americană este mai îngăduitoare cu noii-veniţi. Pe de altă parte, „Viaţa în belj” este o carte care te atrage în paginile ei şi te face să uiţi de lumea ta. Mesajul cărţii este acelaşi, atât în Belgia, cât şi în America: prin muncă, efort şi generozitate ajungi să fii apreciat în cele din urmă.
Este surprinzător felul în care Selena redă detaliile şi felul în care transmite emoţiile acelor momente de viaţă. Am rămas impresionat în mod special de acest pasaj:
«Nimeni nu e singur», le-am spus la prima oră de curs. Aveam dinaintea mea un grup de participanţi încărcaţi de emoţii, de frustrări, de doruri, de speranţe, toate învăluite de negura de disperare a singurătăţii. «Suntem cu toţii legaţi unii de alţii într-un fel sau altul. Un fir invizibil ne uneşte: depărtarea de casă. Ceea ce azi pare deznădăjduire, mâine devine comoară în amintirile de peste ani. Preţuiţi momentele astea, fiţi buni unii cu alţii. Plecaţi urechea la glasurile din jur, ajutaţi-vă, căci nu se ştie ca pământu’ din ce parte bate vântu’ şi nici care dintre voi a trecut deja pe la răspântia la care vă aflaţi.»
Imensă sursă de inspiraţie pentru cei care se îmbarcă benevol sau călăuziţi de propriul destin în intricata călătorie a emigrării. Crâmpeie autentice redate cu optimism, emoţie şi sinceritate care prezintă curajul, perseverenţa, frustrarea, dar şi determinarea naturii umane în vremuri de restrişte.
Citeam cu drag, dar în sinea mea trona comod prejudecata că toate astea nu au nici o legătură cu mine; ce știam eu despre experiența imigrării, eu, cea rămasă acasă, „la călduț”, cu alte cuvinte? Corzile mele vibrau doar la modul: „Ce urâcioasă, străinătatea asta! Să-i facă așa ceva prietenei mele dragi!” Până când am ajuns la pagina 169, unde m-am trezit, fără nici un avertisment, față-n față cu mine însămi! Și încă nu mi-am revenit…. M-ai făcut să-mi doresc să scrii despre mine. Atât de precise, de exacte, de fără greș mi-au părut dintr-o dată privirea și scrisul tău.
